Datoriile Spaniei şi Italiei, greu de măritat, dar se va rezolva cu timpul

Ziua de ieri a fost marcată în pieţele financiare din Europa de ştirile contradictorii privind poziţia Băncii Centrale Europene faţă de aşteptatele achiziţii ale instituţiei de titluri de stat italiene şi spaniole.

Un articol din publicaţia germană Der Spiegel menţiona ieri dimineaţa că intervenţiile BCE ar putea viza inclusiv o plafonare a costurilor de împrumut ale statelor cu probleme din Uniunea Europeană. Aceasta ar însemna că banca centrală ar putea trece la o tipărire masivă de euro, scrie Businessweek citând revista germană.

Ştirea a fost infirmată doar câteva ore mai târziu, mai întâi de Bundesbank şi de BCE. Banca centrală a Germaniei a menţionat, potrivit Reuters, că rămâne critică faţă de cumpărările de datorie publică din sistemul euro care ar implica riscuri pentru stabilitatea financiară.

BCE nu va trece deschis la monetizarea datoriilor şi va rămâne strict legată de mandatul său, menţionează un comunicat al instituţiei care califică articolul din Der Spiegel ca fiind "absolut înşelător", potrivit FT Alphaville. Blogul publicaţiei britanice Financial Times mai citează şi o declaraţie a purtătorului de cuvânt al Ministerului de Finanţe din Germania, Martin Kotthaus. "Nu suntem în cunoştinţă despre astfel de planuri şi nici nu am auzit nimic. În termeni pur teoretici, abstracţi, un asemenea instrument ar fi cu siguranţă foarte problematic. Dar nu ştiu nimic despre o propunere în această direcţie", a spus oficialul german.

Care a fost reacţia pieţei
În momentul în care articolul din Der Spiegel a ajuns în atenţia investitorilor impactul s-a resimţit direct asupra titlurilor de stat spaniole şi italiene. Randamentele emisiunilor cu scadenţa la zece ani s-au comprimat la 5,7% pentru cele spaniole şi 6,2% pentru cele ale Italiei, iar o mişcare pozitivă s-a resimţit şi pe indicii IBEX35 şi FTSE Mib ale Burselor din cele două ţări, după cum scrie publicaţia britanică The Telegraph.

După negarea venită din partea Bundesbank şi BCE, randamentele bonurilor de tezaur emise de Spania şi Italia s-au depărtat de minimele zilei în timp ce indicii bursieri au pierdut tot avansul de dimineaţă. O mişcare similară s-a produs şi pe moneda unică europeană. Potrivit cotaţiilor afişate de Yahoo Finance, perechea euro/dolar a urcat către nivelul de 1,236 dolari pentru un euro pentru ca apoi să coboare abrupt la nivelul de 1,23 dolari pentru un euro, pe fondul dezminţirilor bancherilor centrali.
Cum interpretăm datele contradictorii de ieri

"Nu iese fum fără foc", a declarat Claudiu Cazacu, analist financiar la X-Trade Brokers. El afirmă că deşi ipoteza enunţată în Der Spiegel a fost respinsă imediat, totuşi discuţiile ar putea merge mai departe în direcţia monetizării de către Banca Centrală Europeană a datoriilor statelor cu probleme.

Ar fi însă o surpriză ca decizii în acest sens să fie luate încă din septembrie.
Mai degrabă BCE va lăsa să se atenueze atitudinea optimistă din pieţe unde investitorii mizează pe intervenţii importante ale băncilor centrale.
Soluţia plafonării randamentelor - aşa cum a fost invocată în articolul din Der Spiegel - este puţin probabilă întrucât este riscantă.

Odată stabilită o limită, BCE ar fi foarte expusă atacurilor speculatorilor. Plafonul poate rezista pe momente de calm ale pieţei, însă pe valul unor turbulenţe ale pieţei limita poate fi doborâtă, iar apoi Banca Centrală Europeană ar putea avea împotriva ei toată piaţa care să parieze în direcţia contrară. Mai cu seamă dacă achiziţiile nu vor fi nelimitate, BCE ar fi vulnerabilă, a mai subliniat Cazacu.

El consideră că ar putea fi aleasă o variantă de mijloc, în care Banca Centrală Europeană să realizeze achiziţii limitate de titluri de stat spaniole şi italiene fără a anunţa un plafon al randamentelor pe respectivele emisiuni.
Chiar şi în această variantă, moneda euro şi activele de risc vor întâmpina obstacole până la finalul anului.

Cazacu se aşteaptă la deprecieri atât în pieţele de acţiuni cât şi pe obligaţiunile emise de statele cu probleme. Perechea valutară euro/dolar ar putea coborî chiar şi sub nivelul de 1,2 dolari pentru un euro. O corecţie este posibil să apară pe Burse în aceste zile, urmând ca anunţarea deciziilor de politică monetară în SUA şi Europa la 6 septembrie şi, respectiv 13 septembrie să fie în măsură să dea un nou impuls activelor de risc. Spre octombrie este de aşteptat însă revenirea scăderilor de vreme ce investitorii au pus prea multe speranţe în băncile centrale şi în capacitatea acestora de a răspunde impasului din pieţele financiare, a mai spus analistul de la XTB.

Spania şi Italia mizează, totuşi, pe ajutor
O soluţie de tipul celei prezentate în articolul din Der Spiegel ar reprezenta un colac de salvare pentru ţările cu probleme ale datoriei publice. Ministrul de Finanţe spaniol Luis de Guindos a spus că Guvernul pe care îl reprezintă aşteaptă ca Banca Centrală Europeană să treacă la cumpărări masive de datorie suverană înainte ca Spania să solicite o intervenţie a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF), menţionează Wall Street Journal care citează agenţia spaniolă de ştiri EFE.

Premierul italian Mario Monti a avut o declaraţie în acelaşi sens la Rimini, potrivit Bloomberg.

"Euro este punctul culminant al construcţiei europene. Ar fi o tragedie dacă ar deveni, datorită inabilităţii noastre, a şefilor de Guverne, un factor de dislocare care să reînvie polarizarea nordului faţă de sud sau invers", a afirmat Monti.

Surse : presa economica din Romania