1. Economia zonei euro a scăzut cu 0,2% în perioada aprilie-iunie în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Rapoartele Eurostat, care oferă informații despre toate țările care folosesc moneda euro, au arătat că în cel de-al doilea trimestru zona euro nu a înregistrat creștere economică.
Mai mult, cea mai puternică dintre economiile Europei, cea a Germaniei, a crescut cu doar 0,3% în cel de-al doilea trimestru datorită exporturilor și consumului intern.
Franța a anunțat că economia sa nu a înregistrat creștere în timpul celui de-al doilea trimestru, ceea ce a fost mai bine decât se așteptau oficialii francezi. În plus Franța s-a confruntat cu aceeași situație și în ultimele două trimestre.
Majoritatea analiștilor economici si-au exprimat opiniile în legătură cu situația economică a Europei și cu posibilele efecte pe care le-ar putea avea aceasta în zona euro. Deocamdată nu se poate pune problema desființării Uniunii Europene, au agreat aceștia, însă este un scenariu posibil. Situația actuală previzionează câțiva ani de stagnare economică.
Întrebat dacă este posibil ca moneda euro să dispară, Lucian Anghel, Economist șef BCR, a declarat că acest lucru nu este imposibil, însă pe termen scurt și mediu nu ar fi o decizie convenabilă pentru Uniunea Europeană.
”Teoretic e posibil, dar practic nu s-ar renunța pentru că s-ar isca un război în Europa”, a spus Lucian Anghel.
Aurelian Dochia a declarat că există mai multe scenarii dintre care cel mai puțin fericit ar fi ”acela când o țară ca Grecia este nevoită să iasă din zona euro”. Al doilea scenariu posibil, în opinia acestuia, ar fi ca „lucrurile să meargă în continuare cu măsuri temporare de rezolvare a crizei, dar măsuri fără substanță, ceea ce înseamnă că nu ne vom confrunta cu o creștere economică spectaculoasă la nivelul zonei euro”.
Întrebat dacă există posibilitatea ca țări precum Germania, Franța, Italia să nu mai dorească să susțină țări slabe precum Grecia și să se izoleze pentru a-și putea salva propriile economii, Aurelian Dochia a spus că un asemenea scenariu nu poate fi primul pus pe masă.
”Nimeni nu va vrea să apară ca fiind primul care a distrus zona euro. Anul acesta în nici un caz. Se poate pregăti într-adevăr așa ceva”, a încheiat acesta.
În ceea ce privește posibilele soluții privind situația actuală a zonei euro, Cristian Păun, conf. univ. în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale, ASE București, a declarat că ”liderii europeni ar trebui să privească spre piață, către capitalul autentic și să încerce să apere bruma de antreprenori care au rămas pe piață”.
Acesta a mai menționat că țările cu economii puternice din Europa nu vor renunța să ajute țările slabe pentru că vor tipări monedă atât cât este necesar ca țările precum Grecia să-și poată acoperi datoria externă.
Şeful Eurogrupului, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, a dat asigurări într-un interviu difuzat sâmbătă că ieşirea Greciei din zona euro este "tehnic" posibilă, însă din punct de vedere politic este neviabilă şi prezintă "riscuri imprevizibile", semnalează EFE.
"De aceea nu are sens să se fabuleze pe asemenea scenarii", a declarat Jean-Claude Juncker, în interviul publicat de ziarul austriac Tiroler Tageszeitung, citat de Agerpres.
Deşi este "tehnic" posibilă, "o ieşire a Greciei din zona euro nu face parte din ipoteza mea de lucru", a subliniat şeful Eurogrupului.
Potrivit acestuia, Grecia nu va fi expulzată din zona euro, cu excepţia cazului în care această ţară "ar încălca toate normele şi ar nesocoti toate acordurile".
"Situaţia nu este simplă. Problemele sunt complexe, iar zgomotul făcut de schimbul de declaraţii este prea puternic. Întrebările cu privire la Grecia necesită linişte", a afirmat Jean-Claude Juncker, care îşi petrece vacanţa în Austria.
2. Comisia Europeană va propune luna viitoare ca Banca Centrală Europeană să supervizeze toate băncile importante din zona euro, inclusiv băncile de economii şi băncile cooperatiste, informează un articol publicat vineri în cotidianul german Handelsblatt, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Citând surse din interiorul Comisiei Europene, Handelsblatt susţine că executivul comunitar va propune ca autorităţile naţionale să supervizeze operaţiunile de zi cu zi, iar BCE ar urma să intervină numai acolo unde vede "riscuri periculoase". În cazul statelor din afara zonei euro, autorităţile naţionale de supervizare vor fi responsabile în continuare cu supervizarea băncilor.
"Este greu de definit ce este o bancă importantă, ce este o bancă de importanţă sistemică, astfel încât trebuie să fim siguri că în uniunea bancară sistemul de supervizare va fi în măsură să acopere toate băncile", a declarat Stefaan de Rynck, purtătorul de cuvânt al Comisarului european pentru servicii financiare Michel Barnier, cel care elaborează propunerea.
Proiectul Comisiei riscă însă să se lovească de opoziţia Germaniei, care vrea ca BCE să supervizeze doar cele mai mari 25 de bănci europene, exceptând însă casele de economii (Sparkassen) şi băncile cooperatiste (Genossenschaftsbanken) care asigură aproape 40% din finanţarea companiilor germane.
"Nu văd necesitatea de a supune unei supervizări europene bănci care nu au o masă critică pentru stabilitatea sistemului financiar european şi nici activităţi internaţionale", a declarat parlamentarul german Michael Meister, unul dintre liderii CDU, partidul cancelarului Angela Merkel.
La finele lunii iunie liderii Uniunii Europene au căzut de acord să înfiinţeze o autoritate unică de supervizare bancară în Europa. Comisia Europeană ar urma să-şi prezinte pe data de 11 septembrie propunerile privind înfiinţarea unui organism de supervizare bancară în zona euro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu