Procesul de creditare (miscarile de capital) din Europa de Est vor ajuta sau vor ingreuna la depasirea efectelor datorate crizei economice incepute din 2007 ?

Stagnarea creditului în regiune afectează creşterea economică, însă ajută la închiderea deficitelor bugetare şi de cont curent, la reducerea datoriilor externe, creşterea pieţelor locale ale depozitelor bancare şi la apărarea împotriva baloanelor speculative, potrivit unei analize Bloomberg, care citează şi date furnizate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

"Bilanţurile acestor economii va fi mult mai curat. Creşterea economică în contextul unui avans mai moderat al creditului are şanse mai bune să fie mai echilibrată", a declarat pentru Bloomberg Kieran Curtis, manager la Aviva Investors, Londra, fond cu active de 4,5 miliarde de dolari pe pieţele emergente.

Sectorul bancar din regiune este dominat de bănci din Vest, în frunte cu UniCredit (Italia) şi Erste (Austria). Grupurile financiare străine controlează 75% din activele industriei bancare est-europene.

Investitorii care urmăresc regiunea s-au arătat îngrijoraţi că retragerea băncilor străine către pieţele şi operaţiunile de bază ar putea deturna revenirea economică a statelor est-europene. Fondul Monetar Internaţional consideră că grupurile financiare vestice au "umflat" creşterea economică a Europei de Est cu 1,5% pe an până în 2008.

Astfel, costul asigurării datoriilor Ungariei şi Poloniei împotriva riscului de neplată pentru următorii cinci ani a crescut la 4,37, respectiv 1,63 puncte procentuale, de la 3,78, respectiv 1,44 puncte la începutul anului trecut, potrivit datelor Bloomberg.

Situaţia Europei de Est din ultimii ani şi din prezent este asemănătoare crizelor din ţările nordice de la începutul anilor '90 şi din Asia de la sfârşitul aceluiaşi deceniu. În ambele cazuri, creşterea rapidă şi puternică a creditului şi influxul puternic de capital străin au creat baloane speculative care s-au "spart" zgomotos. Ambele regiuni au trecut apoi prin recesiuni. Cu toate acestea, pentru unele dintre economiile afectate a urmat un deceniu de creştere. Datoria populaţiei a scăzut în Suedia de la 140% din venitul discreţionar în 1990 la 80% în 1995, iar în Thailanda scăderea puternică a importurilor a transformat un deficit comercial de 16 miliarde de dolari la un excedent de 2,5 miliarde de dolari într-o perioadă de numai cinci ani.

Guvernele din ţările nordice, inclusiv Suedia, şi-au îmbunătăţit disciplina fiscală odată cu ieşirea din criză, potrivit unui raport al McKinsey Global Institute, care consideră că astfel de reforme sunt precondiţii pentru creşterea economică. Continuând paralela, disciplina fiscală pare acum cuvântul de ordine şi în Europa de Est.

Dezintermedierea poate fi un lucru bun, atât timp cât procesul este efectuat "treptat şi ordonat", au afirmat Bas Bakker, şeful departamentului pieţe emergente al FMI, şi adjunctul său, Christoph Klingen, într-o postare pe blogul celui dintâi.

Printre beneficiile care ar putea fi aduse de dezintermediere se numără scăderea datoriei externe, care ar reduce costurile de finanţare şi ar stabiliza monedele, a declarat Bakker la Viena în luna iulie.

Statele din regiune şi-au redus substanţial deficitele de cont curent în ultimii trei ani, iar băncile est-europene se bazează în tot mai mare măsură pe banii atraşi pe plan local pentru finanţarea creditării. La nivel regional, raportul dintre credite şi depozite a scăzut la 101% în februarie, de la 120% în ianuarie 2009, potrivit unui raport al Raiffeisen Bank.

"Criza ne-a învăţat că ceea ce se întâmpla mai demult nu a fost sustenabil. Trebuie să trecem la un model diferit", comentează pentru Bloomberg Gianni Papa, şeful operaţiunilor est-europene ale UniCredit.

El consideră că încetinirea ritmului de creştere a creditului este un lucru bun pentru Europa de Est. Restricţiile impuse de guvernele din regiune pe creditarea în valută ar trebui să împingă populaţia şi firmele către finanţare în monedă locală, care, deşi mai scumpă, va rezulta în construirea unei economii mai stabile şi va preveni formarea unor baloane speculative, a spus Papa.

Datele UniCredit arată că, înaintea falimentului Lehman Brothers în septembrie 2008, creşterea economică din Europa de Est era, în medie, de 5% din PIB pe an, în timp ce creditul avansa cu până la 40% pe an în Polonia şi România. Fluxul de capital s-a inversat între timp, deoarece băncile din Vest încearcă să-şi restrângă portofoliile de active şi să-şi consolideze capitalul propriu pentru a se alinia noilor reglementări financiare internaţionale.

De la jumătatea anului trecut, retragerile de finanţare din Europa de Est au atins "nivelui îngrijorătoare", potrivit grupului Vienna Initiative, format la începutul anului 2009 de băncile din regiune, instituţiile financiare internaţionale, autorităţi şi bănci centrale pentru a menţine stabilitatea economiilor din zonă în contextul crizei financiare mondiale.

Băncile străine au retras din Europa de Est echivalentul a 0,7% din PIB în trimestrul al treilea al anului trecut, respectiv 0,4% din PIB în ultimele trei luni din 2011, potrivit Vienna Initiative, care estimează că rata de retragere a încetinit la 0,2% din PIB în primele trei luni din acest an, dar a accelerat probabil ulterior.

Situaţia este îngrijorătoare în Ungaria şi în ţările baltice. Creditarea ajustată după inflaţie a scăzut în luna mai cu 16% în Ungaria, 15% în Letonia şi 8% în Lituania, raportat la aceeaşi lună a anului trecut. În Polonia, creditul a crescut cu 3,9%, iar în Bulgaria şi România cu mai puţin de 1,5%, potrivit datelor BERD, preluate de Bloomberg.

Deşi ţările din regiune nu pot controla ritmul în care băncile străine implementează procesul de dezintermediere, influenţat în principal de criza din zona euro, revenirea la ratele de creştere anterioare crizei ar fi o idee proastă şi nu este "în cărţi", a declarat pentru Bloomberg Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu.

"Sistemul bancar a învăţat o lecţie şi au devenit mai prudenţi. Sigur că avem nevoie de credit pentru a ne ajuta economia, dar este mult mai bine să meargă mai încet, mult mai încet", a mai spus Croitoru.

Posibili vinovati pentru declansarea crizei mondiale inceputa in toamna lui 2007 ?

15 septembrie 2008 - Lehman Brothers era prima banca de investitii de pe Wall Street care dadea faliment, acesta reprezentand momentul propagarii crizei la nivel mondial, semnale existand inca din toamna lui 2007, cand pe Wall Street a inceput formarea bulgarelui care ulterior s-a rostogolit la nivel mondial si s-a amplificat.

Falimentul bancii americane a transformat criza creditelor ipotecare din SUA intr-o criza financiara globala, inghetand pietele de credit si aruncand economia mondiala in cea mai severa recesiune de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial.

 

Lehman Brothers avea active de 639 miliarde de dolari pe 15 septembrie 2008, cand a intrat in faliment, de sase ori mai mult decat orice alta companie americana care s-a prabusit de-a lungul istoriei.

 

In timp, specialistii au incercat sa gaseasca vinovatii. Cativa bancheri au fost anchetati si trimisi la inchisoare, confiscandu-li-se averile de miliarde pe care le facusera pe Wall Street.

 

 Dar lista cu posibili vinovati nu se incheie aici. Fosti politicieni, bancheri sau mari oameni de afaceri, cu totii au avut contributii mai putin inspirate in timpul recesiunii economice, conform presei.

 

1. Bill Clinton, fost presedinte al SUA

Planul curent al politicienilor de a preveni o alta criza financiara consta in protejarea bancilor cu credite neperformante. Acum 13 ani, acelasi lucru a fost facut de presedintele american Bill Clinton, prin anularea acordului Glass-Steagall. Miscarea lui Clinton, venita dupa un lobby puternic al bancherilor, a fost semnalul care a anuntat nasterea super puterilor bancare. Tot el a preluat abordarea presedintelui Carter, de a forta creditorii sa adopte o atitudine mai intelegatoare fata de cei care se aflau la inceput de drum si intampinau dificultati in a-si achita ratele.

 

2. Gordon Brown, fost premier al Marii Britanii

In ultimul sau discurs electoral, tinut chiar inainte de inceputul crizei financiare, Brown ridica in slavi bancherii pentru rolul acestora in aducerea noii “ere de aur” in Londra. Pentru a-i tenta sa lucreze in oras, a modificat taxele, scazandu-le in Londra mai mult decat in oricare alt oras. 

 

3. George W. Bush, fost presedinte al SUA

 

Scaderea economica a inceput in timpul mandatului presedintelui Bush. Nouriel Roubini, economistul care si-a castigat renumele de Dr. Doom pentru previzionarea crizei, il acuza pe Bush, spunand ca Obama “a preluat un dezastru”. Bush este intr-un exil politic autoimpus, bucurandu-se de o viata linistita in Texas, departe de luminile rampei. In vacanta prelungita, fostul presedinte a lansat si o carte, “Decision Points”, despre cele mai importante 14 decizii din cariera sa. Volumul a fost editat in 1,5 milioane de exemplare, performanta pentru care Bush a fost remunerat cu 7 milioane de dolari.

 

 

4. Alan Greenspan, presedinte al Rezervei Federale a SUA in perioada 1987-2006

 

Greenspan si-a ocupat functia la timp pentru a preveni o prabusire a pietei in contextul situatiei economice precare din anii ’87. A continuat sa guverneze si in perioada de prosperitate a anilor ’90 si tot el era la conducere si in timpul atentatelor de la 11 septembrie, oamenii numindu-l “Oracolul” sau “Maestrul”. Totusi, mentinerea unor dobanzi extrem de scazute, una dintre deciziile pentru care a devenit cunoscut, a incurajat oamenii sa se imprumute din ce in ce mai mult la banci, ajungand in cele din urma sa se ingroape singuri in datorii. 

 

Investitorul american Warren Buffett a avertizat ca acest tip de masuri reprezinta adevarate arme de distrugere in masa. Dupa demisia sa din 2006, Greenspan s-a alaturat grupului Pimco, cel mai mare investitor in bonduri din lume, ocupand momentan functia de consultant special. In ciuda noului job, isi gaseste insa timp sa critice actualul presedinte al Fed, pentru politicile sale monetare.

 

5. Kathleen Corbet, fost CEO la Standard & Poor’s

 

Agentiile de rating, dintre care Standard & Poor este cea mai mare, au acordat ratingul de triplu A unor credite ipotecare fara acoperire, lucru care s-a dovedit a fi extrem de daunator. Unul dintre analisti spunea chiar: “Sa speram ca vom fi bogati si pensionati pana la vremea cand acest castel din carti de joc se va prabusi”. Corbet si-a dat demisia in 2007, in urma unui val de critici si a ales sa investeasca in tehnologie, energie si, bineinteles, companii de consultanta financiara.

 

6. Maurice “Hank” Greenberg, fost director executiv al grupului de asigurari AIG

 

In timp ce AIG se chinuia sa supravietuiasca numeroaselor credite si datorii, peste 100 de directori ai companiei cheltuiau sute de mii de dolari pe sesiuni de golf si spa in California. “Ati auzit de ceva mai revoltator? Isi fac manichiura, pedichiura si tratamente faciale, in timp ce poporul american suporta nota de plata”, spunea la vremea respectiva Elijah Cummings, membru al Congresului American.

 

 

7. Dick Fuld, director executiv Lehman Brothers

“Gorila de pe Wall Street”, asa cum era Fuld cunoscut, se face vinovat de amestecarea grupului Lehman in afacerea creditelor ipotecare. Lehman vandut creditele ipotecare neperformante investitorilor, ceea ce a dus la declansarea crizei financiare. Despre Fuld se spune ca ar fi strans pana la 500 de milioane de dolari din salarii si bonusuri, in timpul mandatului sau ca director executiv, desi acesta insista ca suma reala se ridica la “doar” 300 de milioane de dolari.

 

8. Lewis “Lew” Ranieri, “nasul” finantelor ipotecare

 

Ranieri si-a dorit sa fie bucatar italian, dar faptul ca suferea de astm l-a impiedicat sa lucreze in bucatarie, din cauza fumului. A ales astfel sa se reorienteze catre comert, lucrand pentru inceput la sortarea corespondentei la Salomon Brothers, pentru ca mai apoi sa devina un pionier al afacerilor ipotecare. In 1984, Ranieri se lauda ca biroul sau de credite aducea mai multi bani decat toate afacerile de pe Wall Street la un loc. Dar cand clientii au inceput sa ramana in urma cu platile, piata ipotecara a inregistrat un declin vertiginos si multe banci au fost nevoite sa-si inchida portile. Inr-un interviu acordat in 2009, Ranieri declara ca nu se simte vinovat pentru situatia creata, dand in schimb vina pe bancherii de pe Wall Street, pentru ca au pus eticheta de produse accesibile pe niste lucruri pe care oamenii nu si le puteau de fapt permite.

 

9. Stan O’Neal, fost sef la Merrill Lynch

 

O’Neal este doar o alta victima a setei pentru credite din anii 2000. Bank of America a readus la viata Merrill Lynch, la mai putin de un an de la demiterea lui. Acesta nu a plecat insa cu mana goala, biletul sau de iesire costand firma nu mai putin de 141,5 milioane de dolari.

 

10. Mervin King, guvernatorul Bancii Angliei

 

La inceputul mandatului sau, ratele dobanzilor inregistrau un minim istoric de 3,5%. Ambitia lui King a fost sa stabilizeze si sa calmeze lucrurile. Din pacate, planurile sale nu au reusit sa se materializeze. A reactionat cu intarziere la efectele crizei si initial a refuzat sa urmeze exemplul lui Greenspan si sa pompeze bani in sistem. King a declarat de curand ca aparitia crizei financiare a fost si rezultatul unor greseli majore facute de politicieni, nu doar a lacomiei bancherilor.

 

 

11. Christopher Dodd, fost presedinte in Comisiei bancare din Senatul american

 

Dodd e responsabil de relaxarea reglementarilor pentru bancile Fannie Mae si Freddie Mac, dupa ce primise de la acestia o finantare de 165.000 de dolari in campania electorala. “Ideea ca desfiintarea acestor institutii va rezolva problema, mi se pare o abordare prea simplista”, a declarat Dodd ca raspuns la acuzatiile de conflict de interese.

 

12. Geir Haarde, prim-ministru al Islandei intre 2006 si 2009

 

Haarde este singurul politician gasit vinovat de catre tribunal ca a ajutat la adancirea crizei economice. Acesta a fost acuzat ca nu a reactionat mai prompt in organizarea unor intalniri de cabinet si luarea unor masuri de urgenta. Haarde a fost indepartat de la putere dupa ce trei dintre cele mai importante banci ale Islandei s-au prabusit, iar economia nationala a inregistrat si ea o cadere puternica. Guvernul a fost astfel fortat sa imprumute 10 miliarde de dolari pentru a stabiliza situatia. In timpul procesului, Haarde a declarat: “Nici unul dintre noi nu a realizat la momentul respectiv ca era ceva putred in sistemul bancar, asa cum este atat de clar acum”.

 

13. Mentalitatea de a face imprumuturi fara a avea o baza ca se vor putea inapoia acei bani

 

Sau vorba din strabuni "de a se intinde mai mult decat le este plapuma", prin contractarea unor credite pe care ulterior nu le-au mai putut acoperi, a reprezentat un factor decisiv in destabilizarea economica.

Wall Street (NYSE) Week Ahead: Bulls, bears and wallflowers

It's another one of those moments that always follow a big move in the stock market: Either you're a believer - or you're not. Right now, the market has its fair share of both.

The S&P 500 is up 12 percent so far this year. Through July, it had its best first seven months since 2003 and its second- best seven-month run since 1998. That sounds like a bull market. But there is clearly a disconnect between the way markets have performed and the high level of caution among many investors. 

That is mainly due to the perception that things have the potential to go horribly wrong - incredibly fast.

The danger for investors is that they focus too much on the potential risks, such as the break-up of the euro zone, and end up getting left on the sidelines when markets move higher as they have done since the start of June, said Doug Cote, chief market strategist at ING Investment Management, in New York.

"We are in a bull market," he said. "The mistake investors have made is too much attention on global risk, and not enough attention on fundamentals that are very resilient."

Cote believes that record high aggregate earnings for S&P 500 companies this year and signs of improvement in the labor market mean investors should be taking on more risk rather than fretting about the dangers stemming from Europe's debt crisis.

NO EASY CHOICES

But for the more equivocal souls, the market is presenting a difficult dilemma, and strong convictions either way are elusive.

David Joy, chief market strategist at Ameriprise Financial in Boston, says it's an uncomfortable time for many investors, who are caught between missing a rally and getting blindsided by some nasty event that sends markets into a tailspin. "It's a dilemma that is uncomfortable to watch and to function in," said Joy, who helps oversee $571 billion in assets. "It's one of those markets where you're running a big risk being out." Joy says the rally is being driven by the hope of more "easy money" policies from central banks in the United States, Europe and China.

He has had doubts about the strength of the economy for many months. At the same time, he has been worried by the recent spate of cautious outlooks from corporate managers. But he also knows what investors ignore at their peril: "You can't fight the Fed." "I don't like the fundamentals, I don't like what I'm seeing economically, I don't like what I'm seeing in terms of earnings forecasts going forward, but I recognize that central banks can trump all of those things," Joy said. "You may be right on the fundamentals, but wrong on the price action of the market."

Both the European Central Bank and the Federal Reserve are due to meet during the first half of September. Investors are hoping the ECB will buy bonds of troubled European nations in a bid to ease the debt crisis.

 CAUTION CUTS BOTH WAYS

But Joy is also cautious about what many are describing as early signs of stabilization in the U.S. economy after a soft patch earlier in the spring and summer.

The July nonfarm payrolls report, which showed U.S. employers had done the most hiring in five months, is not enough to convince investors like Joy who want to see more confirmation before unwinding their defensive stance and getting more aggressive. That cautious view that led him to cut his bond-equity allocation and lean more toward defensive areas of the stock market, such as consumer staples, healthcare and utilities, helps explain an oddity of the market's rally since June.

Much of the money heading into U.S. equity markets over the last two months has been heading into defensive sectors, some of it in a flight to safety from overseas markets, especially Europe.

Of two classically defensive sectors - utilities and telecoms - the utilities sector is trading at a 24 percent premium to the S&P 500, compared with an average 5 percent discount over the last 10 years, while the telecom sector is trading at a 50 percent premium compared with the usual 5 percent, according to data cited by UBS Wealth Management.

For Jeremy Zirin, UBS Wealth Management's New York - based head of U.S. equities and chief U.S. equity strategist, that is both a red flag highlighting the market's misgivings and a potential opportunity, should that differential start to narrow. "We have a bit of a pro-cyclical tilt in our sector strategy within U.S. equity markets, largely because the market seems to be positioned so defensively," Zirin said. "We have seen this flood of flows going into defensive safe havens with high yield, and we just think they are very highly priced.

"Cyclical sectors seem to be pricing in something of a more dire economic scenario than we envision," he said. "Cyclical sectors are trading at a nearly two-decade valuation low relative to defensive sectors."

Of course, the market could also be setting itself up for a fall. Betting on what central bankers will and won't do is a risky game.

"Investors who have been hopeful that policymakers will take stronger action through this entire sovereign debt crisis have been consistently disappointed," Zirin said. "The notion that someone with very deep pockets will come along and pay the bills without conditionality is likely to be a foolish one." That is why many are still erring on the side of caution.

Harris Private Bank in Chicago has been using the U.S. stock market's rally to cut its remaining exposure to stock markets in developed European economies.

They have repatriated the money to the United Stated where they have invested in U.S. equity positions, cautiously hedged with options. They now have higher-than-normal exposure to both U.S. and emerging market equities.

"We are certainly well overexposed to dollar assets," said Harris Private Bank's chief investment officer Jack Ablin. "We are sanguine on equities in general, but still very concerned about the outcomes in Europe."

Piata futures (derivate) din Romania - SIBEX in sapt I din august 2012 (cotatii & contracte futures, comentarii)

   Lipsa de interes a caracterizat sfarsitul lunii iulie de pe piaţa Sibex. Semnalele scăderii lichidităţii au fost trase încă de luni iar speculatorii au continuat şi marţi să stea în expectativă. Atitudinea acestora a fost influenţată de variaţiile mixte. La ora 17.00 numărul contractelor era de numai 1100 cu o valoare de 12,11 milioane lei. Ca urmare, finalul de iulie a stat sub semnul scăderii interesului speculativ. De altfel, conform datelor preliminare, cea de-a şaptea lună a anului este cea mai slabă din perspectiva volumului de tranzacţionare de la începutul lui 2012, cu circa 116.500 de contracte(-) încheiate. Comparativ cu luna similară din 2011 lichiditatea este în scădere cu circa 28%. Mai mult, iulie 2012 este a doua lună consecutivă de recul al volumului de transfer pe piaţa sibiană. Din punct de vedere valoric, suma echivalentă tranzacţiilor din iulie s-a ridicat la 1,35 miliarde lei.

   

   Şi în ultima şedinţă a lunii, tot derivatul pe indicele Dow Jones cu scadenţa septembrie era cel mai lichid. După jumătate de zi se observau aproape 500 de contracte. Cotaţia futures a indicelui scădea la Sibiu cu 5 puncte la 12.998 puncte. Pe piaţa americană de la New York indicele înregistra variaţii scăzute după ce raportările mai bune decât aşteptările ale companiilor au contrabalansat declaraţia ministrului de finanţe din Germania care, conform Bloomberg, a afirmat că nu e nevoie ca fondul european de salvare să primească o licenţă bancară. La Sibex, de-a lungul întregii luni, DEDJIA_RON a fost lider autoritar, cu peste 74.000(-) de contracte. Cotaţia sa a reuşit să termine luna în urcare.

   

   Pe locul secund în topul zilei de 31.07 dar şi al lunii s-a situat derivatul pe perechea euro/dolar. În prima jumătate a şedinţei de marţi au fost realizate circa 300 de contracte pe scadenţa septembrie iar moneda comună creştea cu 0,24% la 1,22940 USD. Şi pe plan extern, moneda comună a avansat faţă de dolar şi yen, marţi, pe fondul optimismului că Banca Centrală Europeană va face paşi suplimentari în vederea stimulării economiei din regiune. Per total, în iulie, numărul contractelor euro/dolar pe scadenţa septembrie a fost de circa 19.500(-) iar moneda unică s-a depreciat faţă de dolar. De pe sectorul valutar, o evoluţie lunară foarte bună a avut perechea euro/yen japonez, cu 3300(-) de contracte, încheiate pe fondul întăririi monedei din ţara soarelui răsare. 

    

   Aurul a ocupat locul trei în topul produselor pe iulie cu aproximativ 4600(-) contracte SIBGOLD august. De-a lungul lunii, uncia a înregistrat o uşoară creştere. 

   În sectorul derivatelor pe acţiuni s-au remarcat contractele pe acţiunile SIF5 Oltenia. Numărul contractelor DESIF5 septembrie a fost în iulie de peste 2100. Cotaţia DESIF5 a închis luna la 1,2492 lei, în creştere cu aproape 7%.

   A opta lună din an a debutat cu creşteri pentru derivatele tranzacţionate la Sibex, după jumătate de şedinţă cotaţiile aflându-se pe plus. Lichiditatea pieţei se menţinea însă redusă, cu doar 916 contracte încheiate până la ora 16.15. Valoarea tranzacţiilor era de 9,56 milioane lei. Optimismul resimţit pe plan european, unde acţiunile au crescut ca urmare a speculaţiilor că băncile centrale vor lua noi măsuri de sprijinire a revenirii economice, precum şi creşterile de pe piaţa futures americană au fost elementele care au determinat şi evoluţia de pe bursa la termen sibiană. Cu toate acestea, speculatorii au fost reticenţi şi nu s-au angrenat în strategii cu cantităţi mari de contracte, preferând tranzacţii mici. 

   La ora menţionată derivatul pe Dow Jones, scadenţa septembrie, era cel mai lichid, cu 452 contracte realizate din 82 de tranzacţii, media fiind de 5 contracte pe tranzacţie. Cotaţia indicelui creştea cu 64 puncte, la 13.006 puncte. Pe piaţa americană, preţul futures al indicelui creştea la rândul său, indicând o evoluţie "verde" la NYSE, în condiţiile în care investitorii americani aşteptau rezultatele unei întâlniri de două zile a FED, cu speranţa că vor fi aplicate mai multe măsuri de sprijinire a celei mai mari economii a lumii. Indicele se mai tranzacţiona la Sibex şi pe scadenţa decembrie. Volumul era redus, de numai 20 de contracte. Cotaţia creştea cu 14 puncte, la 12.891 de puncte. În sectorul valutelor, speculatorii au încheiat 227 de contracte pe simbolul EUR/USD_RON, pe scadenţa septembrie. Moneda unică se aprecia timid, cu 0,06% faţă de dolar, fiind estimată la 1,2316 USD. Pe plan extern, moneda euro a balansat între creşteri şi scăderi faţă de dolar, investitorii aşteptând deciziile FED şi BCE, în cadrul unui context evident de regres al economiilor globale. Pe segmentul derivatelor pe acţiuni speculatorii au pariat pe evoluţiile preţurilor DESIF5 şi DEFPR. Numărul contractelor DESIF5 septembrie era de 91 iar cotaţia creştea cu 1,18 %, la 1,2639 lei/acţiune. Pentru DEFPR se observau 35 de contracte încheiate pe scadenţa septembrie şi o cotaţia de 0,5191acţiune, în urcare cu 2,19%. Pe segmentul mărfuri se tranzacţiona contractul pe aur cu mărimea de 10 uncii, având simbolul SIBGOLD_RON. Interesul era redus, volumul fiind de numai 18 contracte. Se miza pe scăderea preţului metalului galben cu 8,6 dolari, la 1605,6 USD/uncie, conform datelor de la ora 16.15.  

   Lichiditatea pieţei Sibex din pen-ultima zi a săptămânii a fost una mult mai bună comparativ cu ziua precedentă. După numai jumătate de şedinţă volumul era cu aproape 26% mai mare decât cel din întreaga zi anterioară. Practic, la ora 16.30, numărul contractelor era de peste 4700 iar valoarea acestora se situa la 56,5 milioane lei. Iniţial, evoluţia cotaţiilor a fost predominat "verde" dar după ora 15.00 au apărut corecţiile. Întoarcerea pieţei a determinat şi un val puternic de speculaţii mai ales pe derivatul ce urmăreşte preţul Dow Jones. De altfel, acesta este produsul care a ridicat nivelul transferurilor, trăgând practic piaţa după el. La ora 16.30 se observau 3700 de contracte DEDJIA_RON pe scadenţa septembrie, reprezentând 78% din volumul total. Cotaţia indicelui s-a aflat, mai bine de cinci ore, pe plus, evoluând corelat cu futures-ul din SUA. Ulterior, evoluţia s-a întors cu 180 de grade, cotaţia de la Sibex intrând pe minus. Ca urmare, speculatorii estimau, la ora 16.30, o depreciere severă a cotaţiei indicelui, care pierdea 124 puncte şi valora 12.800 puncte. Oprirea tendinţei de creştere şi intrarea agresivă pe minus a avut loc după ce speculatorii au fost dezamăgiţi de comentariile preşedintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. Acesta a declarat că statele care folosesc moneda comună trebuie să fie pregătite pentru activarea Fondului European de Stabilitate Financiară. El a mai adăugat, conform Bloomberg, că este necesară respectarea angajamentelor guvernelor ca şi condiţie de lupă împotriva crizei. La apariţia scăderilor a mai contribuit şi creşterea cererilor de ajutor de şomaj din SUA, chiar dacă aceasta a fost una sub nivelul prognozat. 

    O situaţie similară s-a consemnat şi pe segmentul valutar de la bursa sibiană unde, la aceeaşi oră, cotaţia monedei unice se deprecia cu 0,34% faţă de dolar, la 1,21910 USD, după ce iniţial înregistrase creşteri pe fondul optimismului privind întâlnirea BCE. Ulterior, după declaraţiile lui Draghi, euro a pierdut teren şi pe plan extern faţă de dolar şi yen, inves-titorii considerând că preşedintele BCE a eşuat în anunţarea unor măsuri suficiente pentru temperarea crizei datoriilor din regiune. Numărul contractelor EUR/USD_RON septembrie era de 500. În zona futures pe mărfuri, derivatul SIBGOLD era preferat pentru 116 contracte pe scadenţa octombrie. Preţul de cotare de la ora 16.30 pierdea 5 USD, uncia valorând 1595 dolari. Produsul de 10 uncii, cu simbolul SIBGOLD_RON era preferat pentru 103 contracte pe scadenţa august iar cotaţia sa scădea cu 9,7 dolari, la 1590,09 USD. S-au mai tranzacţionau şi derivatele pe acţiunile SIF4 şi SIF5, cu câte 133 şi 44 de contracte pe scadenţa septembrie. Cotaţia unei acţiuni SIF4 a închis la 0,68 lei, în urma unei creşteri de 4,42%, constituindu-se în excepţia de la scădere. Cotaţia DESIF5 septembrie s-a depreciat cu 2,89%, la 1,2430 lei/titlu.  

   La Sibex, ultima şedinţă a săptămânii a indicat, în prima sa jumătate, o revenire a optimismului speculatorilor. Creşterile erau privite cu reţinere de participanţi, reticenţa acestora reflectându-se în volumul mai degrabă modest. La ora 16.00 numărul contractelor era de 1300(-) iar valoarea tranzacţiilor de 13,6(-) milioane lei. Optimismul se datora influenţei externe, pieţele bursiere europene şi futuresul din SUA înregistrând câştiguri.
     Pe final de săptămână, speculatorii au acordat o atenţie sporită şi derivatului euro/leu. Pe termen scurt şi mediu mizele au fost puse pe scăderea monedei naţionale. Această opţiune se justifică prin prisma incertitudinii politice de la nivel naţional. Pentru septembrie, euro era cotat la 4,6503 lei, în urcare cu 0,42%. Numărul de contracte era de 46. Pentru decembrie, euro creştea cu 0,39% la 4,6731 lei iar numărul contractelor era de 46, date valabile la ora 16.00.
     Ca volum, jucătorii au continuat să prefere plasamentele pe Dow Jones, cu 763 de contracte pe scadenţa septembrie. Preţul indicelui se aprecia puternic cu 134 puncte, la 12.940 puncte. Evoluţia era una similară cu cea din piaţa derivatelor din SUA unde cotaţiile creşteau, în contextul în care erau aşteptate rapoartele privind rata şomajului şi numărul angajărilor din cea mai mare economie a lumii. Aşteptările optimiste au fost confirmate, numărul locurilor de muncă din SUA crescând mai mult decât previziunile în iulie (163.000 faţă de 100.000), impulsionate de angajările din sectorul producătorilor auto, chiar dacă rata şomajului a crescut şi ea la maximul din cinci luni. Derivatul pe Dow Jones a fost cel mai tranzacţionat de-a lungul săptămânii la Sibiu. 

   Perechea euro/dolar se remarca prin circa 150 de contracte pe scadenţa septembrie. Euro se afla pe o direcţie de recuperare a terenului pierdut faţă de dolar. Pentru septembrie moneda comună acumula 0,53% şi valora 1,22450 USD. Pe plan extern, dolarul s-a depreciat faţă de euro, moneda comună a reuşit să crească faţă de concurentul său principal pentru prima dată după trei zile după ce vânzările de retail din euro-regiune au crescut în mod neaşteptat. Contractul în discuţie a ocupat locul secund în topul săptămânal de la Sibex.
     De-a lungul săptămânii s-au mai remarcat cu volume bune şi contractele pe aur sau pe paritate euro/yen japonez.
     Raportat la toată perioada 30 iulie - 3 august, numărul contractelor încheiate la Sibex s-a ridicat la 26.700(-), valoarea lor fiind 286,7(-) milioane de lei.  

   La debutul săptămânii, speculatorii au stat în expectativă, volumul fiind unul redus. Una din cauzele situaţiei menţionate a fost absenţa cotaţiilor de tip market-maker furnizate de către SSIF WBS pentru contractele DEDJIA_RON, EUR/- USD_ RON, SIBGOLD, EUR/CHF _RON, GBP-/-USD_-RON, EUR/ JPY_RON, PHX. Aceasta se datora, conform unui comunicat de pe site-ul Sibex "unor disfuncţionalităţi tehnice" ale intermediarului. În aceste condiţii, după jumătate de şedinţă numărul contractelor era de numai 700 iar valoarea lor 6 milioane lei, lichiditatea fiind la cote de avarie. 

   În contextul dat, la ora 16.45, cel mai lichid produs era perechea euro/dolar, tranzacţionată în lei. Numărul contractelor încheiate era de 273 pe scadenţa septembrie. Pentru aceasta, moneda unică pierdea doar 0,04% faţă de dolar şi era cotată la 1,23600 USD după ce, mai devreme, deprecierea fusese şi mai severă. Pe pieţele valutare externe, moneda comună s-a depreciat faţă de dolar după ce Ministrul de Finanţe al Italiei, Mario Monti, a declarat că opiniile divergente privind criza datoriilor din Europa ameninţă viitorul continentului, ca urmare a faptului că Germania şi-a manifestat opoziţia faţă de achiziţii de obligaţiuni. Tot pe segmentul valutar se mai remarca şi perechea euro/leu. Speculatorii au tranzacţionat, până la ora 16.00 pe trei scadenţe: septembrie şi decembrie 2012 respectiv martie 2013. Pentru scadenţa de luna viitoare euro se deprecia cu 1,07% faţă de leu şi era cotat la 4,5950 lei. Numărul contractelor era de 184. Pentru decembrie 2012 direcţia era tot una descendentă, euro pierzând 0,97% şi valorând 4,62 lei. În mod asemănător, în raport cu orizontul îndepărtat, martie 2013, euro valora 4,6301 lei, în scădere cu 1,07%. Dacă vinerea trecută s-a pariat pe scumpirea euro, de această dată speculatorii sibieni au anticipat corect scăderea cursului, confirmată de oficialul BNR, care a scăzut luni cu 7,41 bani, la 4,5740 lei/euro, după ce vineri a atins un nivel record. Această scădere a fost pusă pe seama intervenţiei indirecte a băncii centrale. Mai mult, moneda naţională s-a apreciat puternic în prima parte a sesiunii interbancare. 

   Pentru DEDJIA_RON lichiditatea era foarte redusă, cu numai 68 de contracte pe scadenţa septembrie. La ora 16.45 cotaţia de la Sibex a indicelui creştea cu 65 puncte la 13.095 puncte. Septembrie a atras 40 de contracte. Cotaţia estimată pentru o acţiune SIF5 a crescut cu 1,55% şi a închis la 1,2999 lei.  

   Deşi SSIF WBS şi-a reluat activitatea de market-maker în şedinţa de marţi, lichiditatea pieţei a rămas una modestă, cel puţin după prima jumătate a zilei. Speculatorii au tranzacţionat din nou cu prudenţă, semn că altele sunt cauzele dezinteresului din ultima perioadă, una din acestea fiind reducerea apetitului pentru risc, în condiţiile incertitudinii de pe pieţele financiare. La ora 16.45, numărul contractelor era de 840, cu o valoare de 5,86 milioane lei. În mod surprinzător, după şapte ore de tranzacţionare, cel mai tranzacţionat produs provenea de pe segmentul derivate pe acţiuni. Este vorba despre DESIF4 pe scadenţa decembrie, care s-a remarcat prin 182 de contracte. Cotaţia unei acţiuni SIF4 a crescut cu 1,43% şi a închis la 0,71lei/titlu. Dat fiind faptul că pe segmentul derivate pe acţiuni piaţa se închide la ora 16.50, cu siguranţă derivatul în discuţie urma să piardă statutul de lider în top lichiditate în dauna unui produs din gama celor care se tranzacţionează până la ora 23.15. Dintre acestea, cea mai bună lichiditate atrasă până la ora 16.45 se înregistra pe simbolul EUR/ USD_RON, scadenţa septembrie. Numărul contractelor era de 161, iar cotaţia euro creştea cu 0,40%, la 1,24330 USD. 

Moneda euro a crescut faţă de yen şi dolar, după ce Germania a susţinut propunerile preşedintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi privind lupta contra crizei datoriilor regiunii. Moneda comună s-a apreciat faţă de cele mai multe dintre valutele importante după ce un raport a arătat că economia Italiei s-a contractat cu mai puţin decât au prezis economiştii. 

Speculatorii au tranzacţionat şi derivatul euro/leu pe trei scadenţe. Pe toate termenele mizele au fost puse pe scăderea monedei naţionale. Pentru septembrie, euro era cotat la 4,5626 lei, în scădere cu 0,77%. Numărul de contracte era de 38. Pentru decembrie euro scădea cu 0,44%, la 4,5998 lei, iar numărul contractelor era de105, date valabile la ora 16.45. Şi pentru martie 2013 leul se întărea, moneda comună depreciindu-se cu 0,59%, la 4,6026 lei, pe un volum de 78 de contracte. Şi pe piaţa cash moneda naţională a rămas pe apreciere semnificativă, BNR continuându-şi intervenţiile indirecte pe piaţă. De obicei cel mai lichid simbol, DEDJIA_RON era la ora 16,45 abia al treilea în top. "Jucătorii" au pariat pe creşterea Dow Jones, cotaţia pe scadenţa septembrie urcând cu 68 puncte, la 13.110 puncte. Pe segmentul mărfurilor aurul se afla pe creştere uşoară. Se observau 56 de contracte SIBGOLD_RON pe scadenţa august şi 56 de contracte SIBGOLD august.  

   La mijlocul săptămânii, speculatorii au absentat din nou de pe piaţă, puţini fiind cei care au fost activi. Ca urmare, lichiditatea era una foarte scăzută, criza de lichiditate în care a intrat piaţa sibiană încă de la debutul acestei săptămâni prelungindu-se. După aproape jumătate de şedinţă numărul contractelor era de 700 iar valoarea de 6,8 milioane lei. Participanţii care au tranzacţionat au speculat cel mai intens preţul indicelui Dow Jones pe scadenţa septembrie. Numărul contractelor era de aproape 300 iar cotaţia indicelui scădea cu 76 puncte, la 13.045 puncte. Pentru decembrie, cotaţia indicelui pierdea 90 puncte, scăzând sub pragul de 13.000 de puncte, pe un volum foarte redus, de numai patru contracte. Cotaţia Dow Jones estimată de participanţii de pe piaţa sibiană a urmărit futures-ul din SUA care evolua pe scădere, afectat de scăderea cererii pentru petrol din America şi de cea a exporturilor Germaniei, elemente care au alimentat temerile că economie globală regresează.  

   Perechea valutară euro/leu a continuat să fie tranzacţionată pe trei scadenţe, la ora 16.30 înregistrându-se 142 de contracte pentru septembrie, 40 pentru decembrie şi 20 pentru martie 2013. Pe termen scurt, euro avea o evoluţie pozitivă, apreciindu-se cu 0,16% faţă de leu, la 4,57 lei. Pe termen mediu (decembrie), euro era cotat la 4,6 lei iar pe orizontul cel mai îndepărtat (martie 2012) moneda comună creştea cu 0,18% la 4,610 lei. Direcţia era una decorelată de cursul oficial, care a continuat să scadă pentru a treia zi la rând, BNR perseverând să intervină indirect pentru susţinerea monedei naţionale. Totuşi, ritmul de apreciere a fost unul mai slab. Tot pe piaţa derivatelor valutare se mai tranzacţiona şi perechea euro/dolar. Numărul contractelor încheiate era de 145 pe scadenţa septembrie. Cotaţia monedei comune scădea cu 0,62% pentru scadenţa din toamnă, la 1,2331 USD. Şi pe plan extern euro se afla în declin raportat la concurentul său american, după ce scăderile înregistrate de producţia industrială şi de exporturile Germaniei a evidenţiat că, în UE, criza datoriilor suverane afectează şi economiile cele mai mari ale regiunii. Euro se deprecia şi faţă de yenul japonez, pierzând 0,70% şi fiind cotat la 96,8 yeni pentru scadenţa septembrie, date valabile la ora16.15. La aceeaşi oră, numărul contractelor era de numai patru. Se mai tranzacţiona, dar tot cu o lichiditate redusă şi simbolul DESIF5. Numărul contractelor era de 34 iar cotaţia creştea cu 1,36% la 1,2975 lei/acţiune.  

   Situaţia privind lichiditatea nu s-a schimbat în penultima şedinţă a săptămânii de pe piaţa Sibex. Jucătorii activi au fost puţini iar lichiditatea înregistrată în prima jumătate a zilei era derizorie: doar 626 de contracte cu o valoare de 7,54 milioane de lei. Speranţele jucătorilor privind o posibilă creştere a atractivităţii şi implicit a volumelor erau legate de evoluţia din partea a doua a şedinţei, în funcţie de direcţia şi ştirile din piaţa americană. La ora 16.30, cele mai multe contracte se observau pe derivatul care urmăreşte evoluţia cotaţiei Dow Jones. Numărul acestora se ridica la 319 pe scadenţa septembrie. Iniţial evoluţia Dow Jones a fost una pozitivă, dar ritmul de creştere s-a temperat treptat până la intrarea temporară pe teritoriul negativ. La ora 16.30, DEDJIA_RON scădea uşor cu doar un punct şi valora 13.015 puncte. Pentru decembrie, indicele creştea cu 8 puncte, la 13.029 puncte iar numărul contractelor era de 14.  

   Pe piaţa futures americană variaţiile au fost mici înaintea publicării datelor economice privind deficitul comercial şi evoluţia cererilor de şomaj. Ulterior datele publicate au indicat că deficitul comercial a scăzut la 42,9 miliarde dolari, depăşind aşteptările analiştilor, în condiţiile în care scăderea cotaţiei petrolului a micşorat factura de importuri a SUA. Veşti relativ bune au venit din piaţa muncii unde cererile de şomaj au scăzut la 361.000, cu 10.000 sub nivelul progozat de specialişti care au estimat o creştere la 371.000.  

   Speculatorii interesaţi de evoluţia parităţii euro/dolar au încheiat, până la ora 16.30 un număr de 174 contracte pe scadenţa septembrie. Deşi a testat şi creşterile, moneda unică a continuat să piardă teren faţă de dolar, la ora menţionată cotaţia depreciindu-se cu 0,62%, la 1,22810 USD. Şi pe plan extern moneda comună s-a devalorizat pentru a treia zi la rând faţă de dolar, după ce mai mulţi economişti au prezis că, în acest an, contracţia economică a regiunii va fi mai puternică decât cea din anul precedent. Pe segmentul mărfurilor aurul se afla şi el pe scădere. Până la ora 16.30 au fost încheiate 52 de contracte SIBGOLD_RON pe scadenţa august. Cotaţia unei uncii pierdea 2 USD valorând 1610 dolari/uncie. Şi pe segmentul derivatelor pe acţiuni interesul era redus. Pentru DESIF5 umărul contractelor era de numai 7 pe scadenţa de luna viitoare iar cotaţia creştea cu 0,18% la 1, 2999 lei/acţiune.  

O concluzie de final ptr prima saptamana a lunii august este ca lichiditatea scazuta se datoreaza perioadei din an in care majoritatea speculatorilor se gasesc in vacanta - ce reprezinta un MUST ptr incarcarea bateriilor la ce toamna urmeza sa fie, dpdv economic si politic la nivel intern (alegerile parlamentare) si nivel extern (alegerile prezidentiale din SUA)

P.S. Surse de informare la realizarea comentariilor - presa economica din Romania: Bursa, Capital, Ziarul Financiar, Income, Finantistii

Evolutia cursului valutar a doua zi dupa hotararea mentinerii dobanzii de referinta a BNR-ului si anuntul privind reducerea termenului de la 12 sept la 31 aug privind hotararea CCR asupra referendumului ptr demiterea presedintelui Romaniei

BNR a cotat vineri 03.08 un euro la 4,6481 lei, un nou minim istoric al leului fata de moneda europeana. Pentru moneda nationala va urma o perioada complicata, spun dealerii valutari ai marilor banci comerciale. "Noi am inteles mesajul transmis ieri (joi-n.red) de Guvernatorul Isarescu ca fiind in sensul ne-interventiilor viitoare ale Bancii Centrale in sprijinul leului", a declarat pentru HotNews.ro dealerul unei importante banci locale. Sensul mesajului transmis de Guvernator este confirmat si de economistii ING care noteaza intr-un raport destinat clientilor ca asteptarile in privinta unor interventii agresive ale BNR ar putea fi "limitate".

Leul a atins in cursul zilei nivelul de 4,65 unitati in fata euro, la ora 13 tranzactionandu-se la nivelul de 4,6479 lei/eur.

"Vorbim de o suprapunere a unor evenimente globale si din Europa, peste tensiunile interne. Aceasta suprapunere a generat iesiri de capital de cateva miliarde de lei. O parte din titlurile de stat romanesti aflate in posesia nerezidentilor a fost vanduta. Miscarea a aviut proportii pentru economia Romaniei- cateva miliarde de lei- influenteaza piata valutara si cotatiile leului. Apoi, nu se mai reinnoiesc la scadenta liniile de credit ale bancilor comerciale. Iesirile de capital nu sunt contrabalansate de intrari de fonduri europene, ci au fost contrabalansate de BNR", a explicat joi Guvernatorul Isarescu.

* Pentru ca leul sa se aprecieze in fata euro ar fi nevoie de intrari de valuta in tara. Numai ca apetitul investitorilor pare sa fie extrem de redus iar criza politica din Romania ii face pe acestia si mai prudenti. Orice investitor cauta randamente cat mai bune pentru banii lui. De ce si-ar plasa banii in Romania cand are la dispozitie tari in regiune cu economie mai performanta care ii poate genera un profit mai bun?

La mijlocul lunii iulie, Isarescu a mai spus un lucru semnificativ: "Datorita interventiilor BNR, cursul este supraevaluat", a spus Guvernatorul BNR. In opinia lui, deprecierea leului nu va duce la creştere economică în România, întrucât lipsesc capacităţile excedentare de producţie care să susţină o ofertă puternică. Mugur Isarescu este de acord că prin depreciere se oferă o şansă producătorilor autohtoni să recâştige piaţa internă prin "omorârea importurilor", dar şi în acest caz este nevoie de investiţii şi creşterea capacităţilor de producţie.

"Leul este in acest moment perceput foarte prost de catre investitorii straini, dar politicienii nu par interesati de acest lucru. Semnalele date de Guvernator par sa nu fie corect intelese de cei carora li se adreseaza. In evolutiile de astazi (vineri-n.red), leul a fost miscat doar de decizia CCR. Factorul politic este singurul care a depreciat moneda nationala", a mai spus dealerul. El se asteapta ca pe termen scurt si mediu pragul de 4,8 lei pentru un euro sa fie atins, iar in cazul unor deprecieri mai severe BNR sa intervina totusi in piata, intrucat i-ar da peste cap calculele privind inflatia si ar genera probleme de stabilitate financiara prin afectarea bilantului bancilor comerciale.

Cele mai importante declaratii ale Guvernatorului BNR din cadrul briefingului ANTERIOR de presa :)

- Există o lipsă structurală de lichiditate. În consecinţă, se creează condiţiile ca noi la BNR să gândim o posibilă reducere a rezervelor minime obligatorii la lei. Daca o vom face, va fi in pasi extrem de mici si pentru a nu starni apetitul speculativ al unora

- Tensiunile de pe plan extern in relatiile dintre banci, faptul ca si-au pastrat limite de expunere foarte prudente, toate acestea s-au reflectat si asupra cresterii numarului de banci si asupra accesului la resursele BNR. Lucrurile s-au imbunatatit. In mod normal, bancile cu exces de lichiditate isi gaseau clienti care aveau deficit.

- Bancile care au venit cu exces de lichiditate la facilitatea de depozit a BNR s-a diminuat iar volumele au fost tot mai mici. Numarul bancilor care au apelat la licitatiile BNR la 5,25% au crescut, la fel si volumele.

- In ultimele 6 saptamani au fost in mod evident scaderi de expunere pe Romania. Acest deleveraging a afectat clar Romania. Asta e si bine si rau, pentru ca daca vrei sa iti scada datoria, trebuie sa admiti sa iti scada si creditul

- Piata functioneaza bine, cursul dovedind o relativa stabilitate

- Daca ne-am fi uitat numai la inflatie, ar fi existat maja de reducere a dobanzii. Dar trebuie sa ne uitam si la stabilitatea financiara, la stabilitatea preturilor samd.

- Rata de politica monetara este adecvata pentru nivelul actual, iar presiunile asupra leuluii sunt determinate in principal de mediul extern. Nu poti cu o singura rata de dobanda sa tintesti si obiective externe si interne

- Bancile romanesti cu capital strain au dezvoltat o dependenta exagerata. Cand am invitat bancile cu capital strain sa gandeasca mai bine creditul in valuta, acesta parea foarte atractiv-luau banii de la bancile mama cu 5% si ii dadeau romanilor cu 8-9-10%.

- Prima chestiune care arata o fractura pe pietele monetare in privinta dobanzilor la euro confirma aceasta dependenta exagerata. Aceasta vulnerabilitate a bancilor mama, care acum trebuie sa se capitalizeze, acum se razbuna

- Cand bancile au declansat pe plan intern o batalie pe resursele limitate in valute, am rugat pe cei de la Directia Supraveghere sa ia banca cu banca si sa le intrebe unde cred dansele ca isi vor plasa banii astfel incat sa asigure plata acelor dobanzi ridicate

Declaratiile d-lui Mugur Isarescu dupa decizia de mentine dobanda de referinta a BNR-ului din august

Mentinerea angajamentelor facute in fata FMI, CE si BM este cruciala

Vom continua sa monitorizam evolutiile interne

Vorbim de o suprapunere a unor evenimente globale si din Europa, cu tensiunile interne. Aceasta suprapunere a generat iesiri de capital. Ele se manifesta pe mai multe canale: o parte din titlurile de stat romanesti aflate in posesia nerezidentilor a fost vandute. Miscarea a aviut proportii pentru economia Romaniei- cateva miliarde de lei- influenteaza piata valutara si cotatiile leului

Nu se mai reinnoiesc la scadenta liniile de credit ale bancilor comerciale. Observam o inclinatie mai scazuta pentru a le reinnoi, sub diverse motivatii

Asta aduce probleme in finantarea deficitului de cont curent

Iesirile de capital nu sunt contrabalansate de intrari de fonduri europene, ci au fost contrabalansate de BNR

Nu intrevedem o calmare a situatiei europene. Situatiile se vor pastra la fel. Probabilitatea este mare ca tensiunile sa continue

O detensionare a situatiei politice interne ne-ar ajuta foarte mult

Situatia din agricultura sustine o prognoza partial diminuata privind cresterea economica

Rezerva BNR e formata din rezervele minime obligatorii in valuta ale bancilor comerciale, care nu au obligatia sa tina o anumita suma in fiecare zi. Pot tine timp de 5 zile 100 de milioane si apoi alte 7 zile cate un miliard. Nu orice scadere a rezervei inseamna interventie a BNR pe piata valutara

Rezerva valutara a unei tari se stabileste nu in cifre absolute ci in cifre relative- de pilda legat de lunile de import. Optim e intre 4-6 luni. Noi avem echivalentul a 8 luni. Spatiu de manevra al BNR mai exista, prin urmare.

Interventiile noastre pot fi considerate fie vanzare de valuta- regland lichiditatile in lei, fie nici nu trebuie sa intervenim. O banca centrala are si alte tehnici de a influenta cursul. Daca le punem pe toate la socoteala, avem ceva spatiu de manevra, nu suntm intr-un colt. Dar trebuie sa administram acest spatiu cu intelepciune si flexibilitate

In conditii de volatilitate cursul trebuie sa isi faca datoria, de aceea pastram un curs flotant. BNR nu comenteaza nivelul de curs si nu certifica nivelul de interventie. Cursul de schimb si-a facut datoria in mare masura pana acum.

Rezerva este la nivel adecvat si avem maimult decat o simpla speranta ca lucrurile se vor clarifica in plan intern. Suntem in acord cu FMI si cu CE si negocierile vor fi duse la bun sfarsit.
In plus, stiti o regula: rezerva este tinuta nu ca sa o folosesti, ci ca sa o demonstrezi. Ca sa descurajezi operatiuni speculative. Faptul ca ea e disponibila in conturile noastre aflate la FMi este un lucru care merita notat

Fructificarea eficienta a rezervei este tot mai dificila. Sunt conturi ale BNR unde fructificarea este zero sau dobanda este chiar negativa. Populatia ar fi bine sa stie

Cursul a devenit un fel de indicator bursier. Daca se apreciaza e bine, daca se depreciaza e rau. Cursul si-a facut datoria pentru ca ne-a dat posibilitatea pentru ca ne-a permis sa mentinem o anumita stabilitate

Surse: presa economica din Romania